• Tue. Jul 16th, 2024

TrainingsNews

Jobs/ Internships/ Trainings

Realizările importante în perioada contemporană

Feb 16, 2018
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Este de menţionat că perioada epocii contemporane pe plan interenaţiional a fost destul de roditoare nu atît din punct de vedere armat cît ştiinţific şi cultural. În lucrarea de faţă eu voi încerca să prezint viziunea ganerală asupra celei mai garandioase invenţii pe care a cunoscut-o omenirea pînă în ziua de azi – calculatorul şi tehnologiile informaţionale.  Dacă e de vorbit în particular despre evoluţia sistemului de calcul acesta are o istorie destul de lungă. Astfel, abacul, dispozitiv bazat pe sistem de bile, utilizat şi azi în Asia, a fost introdus cu 2000 – 3000 de ani în urmă. Au urmat tabla de calcul pentru logaritmi, rigla de calcul la fel bazată pe logaritmi. Pe cînd istoria maşinilor de calcul mecanice începe în 1642 cu maşina unui tînăr  francez de 19 ani, Blaise Pascal. Maşina Pascal, cu unele înbunătăţiri, a fost utilizată pînă nu demult şi la noi în ţară pentru case de marcat în magazine. Au mai urmat o serie de invenţii folositoare, dar nu la asta ne vom referi în lucrarea de faţă.  O altă direcţie bine cunoscută a fost cea a calculatoarelor electromecanice. Dintre autorii cei mai importanţi îi putem remarca pe Hermann Hollerith, care a fondat compania Hermann Hollerith Tabulating Recording Company. Un lucru demn de menţiionat este că, în 1940 Astra Română utilizînd astfel de tabulatoare avea evidenţa extragerii şi prelucrării petrolului în România la nivel de jumătate de oră, performanţă nerepetată pînă azi. Un rezultat important al dezvoltării tabulatoarelor a fost înfiinţarea companiei IBM (Internatioanl Business Machine Corporation) cea mai mare companie de calculatoare pe plan mondial.
Între anii 1937-1944, Howard Aitken construieşte un calculator electromecanic, pe nume Mark I, cu ajutorul IBM. Istoria acestui calculator este destul de ambiguă. E greu de stabilit ce rol a avut în al doilea război mondial în accelerarea cerectărilor. Cert este că acesta a determinat alocarea sumelor necesare  precum şi formarea unei vaste echipe de carcetare. Principalul dezavantaj al acestor calculatoare era vitaza redusă din cauza releelor electromecanice precum şi fiabilitatea scăzută, avînd în vedere că orice fir de praf putea deregla funcţionarea unui releu. Acest calculator a fost în funcţiune pînă în 1949.
Cu aceasta se pune capăt preistoriei sau generaşiei 0 de calculatoare. Acum nu ar fi de prisos de adăugat cîte ceva despre dezvoltarea în timp a tehnologiilor informaţionale. Cum a mai fost menţionat, cel de-al doilea război mondial a dus nu numai la confruntare armată dar şi la confruntareainteligenşţelor şi deblocarea unor fonduri înssemnate destinate cercetărilor în domeniul calculatoarelor.
Astfel, în 1941, germanii
au realizat prin Konrad Zuse două maşini, Z3 şi Z4, care au funcţionat pe bază de program şi puteau executa calcule. Aceste sisteme au fost distruse ulterior, în urma bombardamentelor aliaţilor.
Britanicii au realizat la British Inteligence Establishment din Bletchley calculatorul COLOSUS, cu ajutorul căruia a fost descifrat în 1943 codu german ultrasecret ENIGMA.
Între 1930 şi 1942, un coferenţiar, John V. Atanasof de la Iowa State College împreună cu un student al său, Clifford Berry, au început să construiască primul calculator electronic, bazat pe circuite logice realizate cu tuburi electronice. Din păcate, în1942, imediat după moartea lui Atanasof, proiectul a fost abandonat.
Unul dintre admiratorii săi, John V. Mauchly împreună cu J. Presper Eckert au continuat ideile acestuia la University of Pensylvania, realizînd între 1939 şi 1946 primul calculator electronic ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Calculator). Cu acesta a început era calculatoarelor electronice.
Un lucru interesant de subliniat este că în România, primele calculatoare din generaţia I (de menţionat că toate calculatoarele se împart în 5 generaţii) au fost produse în1957 la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti. Au mai urmat altele din Timiloara şi Cluj.
Prin anii 50 apar calculatoare de generaţia a II plus primele limbaje de nivel înalt şi celelalte generaţii de calculatoare.­
Pe parcurs apar şi minicalculatoarele, care însă nu au format o nouă generaţie, deparece nu a apărut elementul tehnologic nou care să justifice acest fapt. Saltul calitativ l-a constituit apariţia în1971 a microprocesorului inventat de Marcian Ted Hoff. De menţionat că americanii nu pot ceda în domeniul calculatoarelor, deoarece ei îşi asigură aproximativ jumătate din venitul naţional din această industrie, care este nepoluantă şi bazată pe o tehnologie înaltă. Acesta este motivul pentru care E. Feigebaum spune că dacă americanii pierd prioritatea în acest domeniu vor deveni „cea mai mare naţiuen agrară post industrială”. Observăm că sursele primare de iniţializare în istoria universală nu pomenesc nimic despre modalităţile importante de prosperare ale ţărilor înalt industrializate.­­
În continuare, pentru a ne da seama ce drum interesant a parcurs în dezvoltarea sa sistemul informaţional vom da exemple de cazuri excepţionale legate de microcalculatoare.
Cazul Apple
În perioada anilor ’70, tineretul era dornic să se ocupe de afaceri şi nu orice fel de afaceri ci de afaceri legate de tehnologia de vîrf. Aşa au apărut aşa zisele HCC-uri (Homer Computer Club) pe tot întinsul Statelor Unite, cluburi în care tinerii încercau să se ocupe şi să facă afaceri cu tehnica de calcul.
            Doi tineri, Steve Jobs (20 de ani) şi Stephan Wozniac (26 de ani), membri ai unui astfel de club, înfiinşiază în garajul din Cupertino, California, vînzînd microbuzul lui Jobs cu 600 dolari, o firmă cu numele Apple, care şi-a propus să realizeze un calculator care să fie utilizat de către oameni aşa cum e utilizat un televizor sau orice alt dispozitiv casnis. Neavînd bani şi pornind de la experienţa lui Wozniac, inginer proiectant de circuite la Helweet-Packard, realiziază în 1975 primul calculator persoanl numit Apple I. În scurt timp ei reuşesc să scoatăt varianta Apple II care  a avut un succes uriaş pe piaţă.
            Succesul de piaţă al firmei este în continuă creştere. Astfel, la bilanţul din 1983 firma înregistrează o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de dolari. Aşa cum se întîmplă în general, între principalii acţionari apar diferite neînţelegeri. Astfel Stephan Wozniac susţine două proiecte ale calculatoarelor Apple III şi Larisa în timp ce Steve Jobs susţine un proiect Macintosh, care se dorea să sintetuzese tot ceea ce se cunoştea despre calculatoarele personale la acel moment. În urma neînţelegerilor, Wosniac părăseşte primul firma în 1984, iar în 1985, Jobs este  dat afară de la firma la care era preşedinte, director general şi principal acţionar. Azi, calculatoarele Macintosh au o largă răspîndire. Jobs a înfiinţat firma Next, calculatorul Next, supranumit şi cubul lui Jobs, făcînd mare vîlvă între specialişti, fiind considerat de unii primul calculator de generaţia a V-a. 
Cazul Commodore
Firma Commodore, de arigine canadiană, apare pe piaţă în jurul anului 1977 cu   un calculator personal, PET. Firma este condusă de Jack Tarmier, un manager de 60 de ani, care  are o atitudine deosebit de agresivă pe piaţă ceea ce  i-a şi atras porecla de Jack Canibalul, deoarece un ziarist a spus că doreşte să devoreze piaţa ca un canibal. Firma Commodore a devenit renumită prin faptul că a reuşit să aducă în impas o firmă foarte puternică, Texas Instruments, care a scos un calculator de acelaşi tip şi pe care a concurat-o scăzînd sistematic preţul cu cîte 10 dolari pînă cînd Commodore  a ajuns dela 460 dolari la 60 dolari în timp ce TI a ajuns de la 490 dolari la 90 dolari, lucrînd cu 30-40 dolari pierdere pe calculator. După înregistrarea unei pierderi de 300 dolari, TI s-a retras, revenind numai odată cu apariţia laptop – urilor. Commodore a ieşit imediat cu două calculatoare de mare succes, VIC şi Commodore 64. Tot în 1985, Jack Tarmier  este dat afară de la Commodore, firma considerînd că este periculos pentru ea. Azi Commodore este undeva  pe la mijloc spre vîrful piramidei producătorilor de PC-uri.
Cazul Spectrum
Un caz deosebit de interasant este cazul lordului Sinclair, singurul lord din domeniul informaticii, după ştiinţa noastră. Sinclair are o biogarfie asemănătoare cu cea a lui Edison, adică de tînăr părăseşte şcoala lucrînd în diferite locuri. 1980 îl găseşte  cu o afacere falimentară, avînd o prăvălie în care vinde muzică Hi-Fi ceasuri electronice etc. Este salvat de  faliment de hotărîrea Marii Britanii de a revigora economia dînd crediet cu dobîndă redusă sau fără dobîndă tinerilor întreprinzători. Astfel, ajunge să iasă pe piaţă cu un calculator ZX-81 şi foarte curînd cu un calculator ZX- Spectrum, care înainte de ‘89  era foarte răspîndit şi în România, fiind adus prin Timişoara din Iugoslavia. Politica  Sinclair era de a acoperi acele segmente de piaţă (Iugoslavia, Polonia, Ungaria, Bulgaria), unde calculatoarele americane erau prea scumpe. De altfel, el fiind un tip foarte sincer, la un interviu în ziarul Times spunea atunci cînd la întrebat reporterul care-i avansul său tehnologic, că el este „ capabil să facă pentru 5 penny ceea ce orice nebun poate face pentru o liră „. Anul 1985 a adus mari probleme şi lui Sinclair, care deşi a ieşit cu un calculator personal performant, Quantum Loop, ( Salt Calitativ), nu a mai reuşit performanţele dinainte.
Cazul IBM
În 1981, „Big blue”, marele albastru, monstru sacru, number one, pe piaţa calculatoarelor din toate timpurilor (ne-am referit la firma IBM) aştepta în espectativă. Multă lume îşi punea întrebarea dacă nu cumva IBM este depăsit de situaţie sau dacă nu este prea blazatca să intre în competiţie. În 1980 la conducerea IBM vine John Opel, un vechi om din IBM. Conform tradiţiilor, orice persoană care devine manager la IBM trebuie să aducă întrun an o modificare esnţială în managmentul firmei sau să-şi dea demisia. Multă lume se întreba ce poate aduce Opel la managmentul IBM,  din moment ce firma ocupa 70% din segmentul de piaţă?. Opel a fost acela care a surprins lumea nu prin tehnologie ci printr-o strategie de business nemaiîntîlnită. Astfel, el a lăsat la o parte o serie de proiiecte existente în companie şi a angajat la Boca Raton  o echipă, mică de 14 persoane, formată din tineri care nici unul nu provinea din IBM. A lăsat la o parte sistemul de operare CP/M-86, care era sistemul de operare utilizat la acea vreme de toţi fabricanţii de calculatoarer şi a angajat tânăra echipă a Microsft-ului să realizeze sistemul de operare MS-DOS. Bill Gates a renunţat la legarea calculatoarului de aparatură casnică şi a introdus monitoarele profesionale  cu o mai bună rezoluţie. A renunţat la microprocesoarele de 8 biţi, trecînd la cele de 16 biţi, crescînd considerabil performanţele. Un element nu lipsit de importanţă este utilizarea discului Winchester, dezvoltat începînd din 1974 de IBM, care înlocuind dischetele, a mărit considerabil performanţele sistemului. În felul acesta calculatorul personal s-a transformat dintr-un Home Computer într-un Personal Computer (PC), adică dintr-un calculator arientat spre problemele casnice a devenit un calculator profesional, dar personalizat şi cu o interfaţă prietenoasă. La toate acestea şi multe altele, campania publicitară şi faptul fără precedent de a da publicităţii toate schemele şi interfaţa cu nucleul sistemului de operare a făcut ca în foarte scurt timp IBM PC, apărut surprinzător 1981, să devine un standart mondial în domeniu.
Astfel, în această lucrare am prezentat în ordine evolutivă cele mai intersante şi importante momente ale dezvoltării tehnologiilor informaţionale. Cît despre acestea am putea spune că sunt cele mai extraordinare descoperiri ale omenirii ce au cunoscut apogeul anume în perioada contemporană.
How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!