Fiind smulsă cu forţa din trupul Principatului Moldova, Basarabia a devenit, după 1812, o colonie şi sub aspect cultural.Regimul ţarist urmărea scopul distrugerii culturii naţionale româneşti care era până atunci bine dezvoltată.Viaţa culturală se desfăşura de fapt în jurul bisericilor. Conform info de la mitropolitul G.B.Bodoni, în 1812 în Basarabia funcţionau 749 biserici pt 755 sate şi oraşe, 12 mănăstiri şi 13 schituri. Centre de cultură erau şi cetăţile Hotin,Bender, AKKERMAN, Chilia, Ismail, Orhei, Soroca.La zidirea cetăţilor, bisericilor se foloseau munca şi harul celor m buni meşteri populari, pictori, arhitecţi.Adevărate monumente sunt biserica Sf Dumitru din Orhei,biserica din Căişeni, Chilia etc.Ştefan Ciobanu sublinia că boierii moldoveni au inaintat o petiţie de protest guvernului rus în care se spunea că e o” mare calomnie” a spune că Basar nu are cultura ei. În Principatele Române în I jum a sec.19 se afirma treptat cultura alimentată din valorile umanismului, iluminismului şi romantismului european, însă în Basar această direcţie a culturii a fost blocată. Factorul predominant în pol guvernului rus faţă de Basarab anexată deveni rusificarea forţată.Spre finalul sec 18 în Basarabia ca şi în toată Ţara Moldovei erau deja puse temelii serioase pt crearea sistemului de învăţământ .Funcţionau şcoli domneşti, mănăstireşti, şcoli parohale etc. Cu toată ca după 1812 a demarat un alt proces cultural – cel dictat de regimul ţarist, în Basaran mai persistau unele valori naţionale.Cea m statornică şi instituţie în această perioadă a rămas biserica ; preoţii care refuzau să realizeze această pol antipopulară erau eliberaţi din funcţie, fiind nevoiţi să se refugieze peste hotare. Sistemul de învăţământ românesc din Basarab după 1812 a fost treptat marginalizat şi substituit cu cel rusesc.La 31 ian 1813 datorită energiei depuse de G. B.Bodoni la Chişinău s-a deschis prima şcoală, sub dominaţia rusească, Seminarul Teologic, unde studiile se făceau în lb rusă, iar lb ramână se studia ca obiect obligatoriu. În 1816 pe lângă Seminarul Teologic s-a mai deschis „Pensionul nobilimii” care servea pt prăgătirea de cadre credincioase administraţiei ruseşti.Aici se admiteau numai fii nobililor ruşi sau ai nobililor baştinaşi care au acceptat sistemul colonial rus.Printre şcolile laice un anumit rol l-au jucat şcolile lancastriene- „şcoli de învăţătură reciprocă”. Către 1814 în Basarab funcţionau deja 12 şcoli din acestea cu câte 540 elevi.Însă nu toate au supravieţuit, maj au fost închise. După 1828 la Chiş, Bender, Bălţi Hotin etc s-au deschis o serie de şcoli ţinutale unde studiile se făceau numai în lb rusă. Paralel cu învăţământul laic s-a dezv în primul rând învăţământul religios.Au fos înfiinţate şcoli parohale la Chiş, Dubăsari, Tiraspol etc. Dar ele nu conveneau administaţiei ruseşti, deoarece contribuiau la trezirea conştiinţei naţionale a basarabenilor, din acest fapt administraţia rusă a minimalizat influenţa acestor şcoli, în ele studiindu-se doar citirea, aritmetica,gramatica rusă, retorica lb ruse, ist. Ru, geografia Ru. O trăsătură caracteristică a învăţământului din Basarab era orientarea lui spre dezv ramurilor economiei locale. În 1842 la Chiş a fost deschisă şcoala de pomicultură, care a jucat un rol pozitiv in dezv culturii basarabene. Presa de lb română a avut o soartă vitregă în Basarabîn , in I rând în 1830 a fost închisă complet frontierade pe râul Prut. Din acest an ţarismul a interzis răspândirea presei, literaturii româneşti, editate în MD de peste Prut.Au fost introduse cenzura publicaţiilor, controlul la punctele vamale.Lb română a fost izgonită treptat din şcoli şi biserici.