În 1812 pt ţarism principalul scop îl reprezenta menţinerea stării de lucruri existente pt că Imp avea nevoie de o imagine favorabilă în exterior. În 1812 ţarismul era conştient de necesitatea creării în opinia publică înternaţională a imaginei unei Ru eliberatoare de aceea pol de deznaţionalizare avea un caracter cît se poate de subtil. Autonomia formată avea scopul să calmeze pt un moment spiritele. Ţarismul rus vedea in Basarab : un cap de pod pt viitoarele cuceriri în Balcani, – o etapă de tranziţie în înaintarea ţarismului. Principalele direcţii de activitate erau : a)introducerea administraţiei guberniale( funcţionarii să fie veniţi din Ru si să se supună autorităţilor ruse) b) introducerea legislaţiei ruse( dar nu direct) c) introducerea sistemului finaciar rus.La 1812 Basarabia ce era în componenţa Imperiului Rus era împărţit în 12 ţinuturi care cuprindeau districte împărţite în ocoale care includeau câteva sate. Exista un guvern provizoriu cu 2 departamente: 1)pe probleme legislative, religioase, poliţieneşti, a învăţământului şi 2) pe probleme de statistică, venituri, vămi comerţ, industrie. În fruntea administraţie civile a provinciei era în primul an Scarlat Sturza, primul care deşi a guvernat nominal s-a menţinut la putere 1 an, este inlăturat pe motive de boală cică şi înlocuit cu Harting, adversarul autonomiei Basarab ce milita pt restrângerea libertăţilor şi înlăturarea vechilor legi şi obiceiuri Dar în scurt timp este înlocuit cu guvernatorul Ecaterinoslavolui, grecul Caragheorghe.. Exista şi un sfat obştesc alcătuit din boierii locali. Gubernatorul avea în subordinea sa ispravnicii (în ţinuturi) care la rândul lor aveau în subordine vornici în sate şi ocolaşi în ocoale. Ispravnicii aveau funcţii administrative şi judecătoreşti. La 2 februarie 1813 este emisă legea cu privire la instituţia a 2 departamente de stat şi a Adunării Generale. Departamentele aveau câte 3 colegii/ secţii. I- pt afaceri judiciare şi consta din 4 consilieri promovaţi din rândul moşierilor locali. II- pt cercetări şi cauze penale—4 consilieri din acre 3 moşieri locali si un ofiţer rus. III– administrarea poliţiei municipale şi provinciale condusă de un ofiţer rus. În 1816 se creează şi un departament al administraţiei publice locale şi centrale care era pus să se subordoneze direct administraţiei ruse. În 1818 la cerinţa Ţarului se crease o comisie care au alcătuit ,,Aşezământul Obrozovaniei Oblastei Basarabia’’. El era scris în 2 limbi: rom şi rus. Conform aşezământului puterea executivă era în mâna Obştenescului General – Gubernator, Dreptatea Oblastei Basarabiei era în mâna Obştenescului General – Gubernator de Podolia, iar capitala devenea Chişinăul. Sfatul oblastei era alcătuit din preşedinte + 4 membri + 6 deputaţi. Preşedintele era marele Nacialnic al Oblastei – Obştenescului General – Gubernator de Podolia. Membrii erau: Gubernatorul politicesc, Vicegubernatorul, preşedintele judecătoriei criminale şi politiceşti. Deputaţii erau aleşi pe 3 ani de către nobilime şi întăriţi de Gubernatorul General Obştesc. Gubernatorul militar era îngrădit de Sfatul Oblastei. Înaltul sfat vota legi şi se ocupa de judecată. Aşezământul diviza Basarabia în 6 judeţe. Fiecare ţinut avea câte un judecător, un căpitan ispravnic şi 4 comisari, iar locuitorii erau împărţiţi în 9 clase: 1)partea duhovnicească, 2)marea nobilime, 3)boiernaşii, 4)mazilii, 5)ruptaşii 6)negustori şi târgoveţi, 7)ţărani, 8)ţigani, 9)jidovii.