Probl. B. a început de facto în 1812, odată cu anexarea terit. la Imp.Ţarist.Trebuie să menţionăm faptul că în 1856 jud. Chilia, Ismail şi Cetatea Albă sunt retrocedate Ro, pt.ca, în 1878, acestea să fie reanexate de rusi. În 1918, B. se uneste cu Ro,formînd, împreuna cu Transil. si Buc, Ro Mare.În aceasta ordine de idei, esenta probl. B. la Paris a constituit recunoasterea acesteia ca parte a Ro sau ca parte a Rusiei. Astfel, de-a lungul Conf., B.a facut parte atît din Probl.roma, cît şi din Prob. rusa.De fapt, probl. B. e rezultatul rev. ruse, altfel, ea ar fi fost recunoscută făra mari discuţii ca parte a Ro. La 2 dec. 1917 este instituită RASSM, care va exista pînă la 14 ian.1918, cînd într-un anumit context politico-social, autorităţile române vin în B, în martie semnîndu-se actul de Unire. P.d.v. rus considera aceasta data ca o prima interventie a armatelor Antantei pe teritoriul Rus. Ca urmare a acestui fapt, între14 ian. 1918 şi a.1939 nu exista relaţii dimpl. între Rus.şi Ro.Hotarîrile M. Puteri asupra B. au fost dictate în mare parte de ideea autodeterminarii nationale, de rînd cu realpolitik-ul rusesc.M. puteri au promovat în privinţa B.o pol.de oportunism, evidenţiată prin atitudinea acestora pîna în, mai 1919, cînd dreptul Ro. asupra B. nu era contestat, şi începînd din mai, devine parte a problemei ruse în contextul avansarii lui Kolceak împotriva administraţiei bolşevice instaurate în Rusia. Discuţiile asupra prob. B, pot fi împarţite în 2 etape: 1)se caract. prin recunoasterea necondiţionată a B. ca parte componenta a Ro.Fr.şiM Brit.declarau B. romaneasca, iar SUA sustinea faptul ca B. e romaneasca dar se afla în conexiune cu problema rusa. La 27 ian. 1919 este atestata prima mentionare a probl.B. la Conf., în cadrul Comisiei teritoriale romanesti, fiind privită ca parte integranta a Ro. La 8 feb. 1919 Comisia terit. Ro.declară şi recunoaşte Unirea B. cu Ro. La 6 apr. 1919 Comisia terit. Centrala declară ca Unirea trb sa fie acceptată şi recunoscută în virtutea dr.istoric. Cons. Miniştrilor respinge doc.Comisiei teritoriale, iar SUA declară ca nu se poate decide nimic fără Rus. Din acest moment B. devine oficial parte a probl, ruse. La Paris erau 2 delegaţii basar, una parte a delegaţiei rom,condusă de I. Pelivan, şi a 2, parte a delegaţiei ruseşti, Krupenski, Shmidt, Tzigau, aceştia aduc la Paris ideea unui plebiscit în vederea determinarii poziţiei populaţiei băştinaşe, fiind sustinuţi finainciar de emigraţia rusă.La 1-2 iulie 1919 are loc o şedinţa în privinţa probl. basarabene, fiind invitaţi Bratianu şi Maklakov. Reprezentantul rus emite ideea a doar 4 jud. Ro.în B.totodată el menţiona faptul ca armata română a ocupat B.şi ca popul.autohtonă,nu doreşte unirea cu Ro.În urma m.multor confruntări, Brătianu pleacă de la Conf.în locul lui venind V-Voievod. După respingerea ofensivei lui Kolceak în Rus,B. revine în cadrul probl.rom.În întreg procesul de discutare a probl. B.la Conf. aceasta a constituit în mînă marilor puteri:-mijloc de presiune asupra Ro.(Tr.minorităţilor, Tr. cu A-U,intervenţia în Ung); -moneda de schimb (B.vs.Cadrilater; B.vs.Banatul sîrbesc); -santaj (It.susţinea că Ro o sa aiba nevoie de marile puteri atunci cînd Rus o să încerce să ia inapoi B.) La 10 dec.1919 Rom. Semnează Tr. Minoritatilor, Tr.cu Austro-Ungaria,de la Neully-sur-Seine.La 9 feb.1920, datorită intermedierii lui O’Grady, min.de externe englez,Ro.şi Rus discută prob. basarabeană.Rus hotărăşte să recunoască B. ca parte a Ro în schimbul neinterventiei militare pe teritoriul rusesc de partea aliatilor.La 3 martie 1920 Cons. Suprem Aliat recunoaşte Unirea B.cu Ro,condiţionată de retragerea trupelor române din Ung. şi semnarea unui acord cu Rusia asupra B.La 13 martie,cade guv. lui V.Voievod, la conducerea caruia a venit Take Ionescu-filofrancez,a spus că Ro nu are nevoie de un acord cu Rus p/t că Fr. ar garanta integritatea Ro.La 28 oct1920 se semneaza Protocolul Basarabean, care prevedea recunoastere B. ca teritoriu al Ro, semnat de Ro,Fr,MBrit,It.si Jap.O prevedere a trat. menţiona că acesta intra în vigoare în momentul ratificării lui.Ang. l-a ratificat în 1922, Fr–1924, It–1927, Jap–niciodata,ceea ce a constituit un motiv de santaj a puterilor europene impotriva Ro.Protocolul Bas. conţinea 9 art,separate în 2 părţi.În partea a 2 se specifica probl.statutului juridic al minoritatilor, reglementarea navigatiei pe Dunăre,plata datoriilor rusesti din B.de către Ro şi semnarea unui acord între Ro şi RusiLa 1noib1920 Rus declară că nu recunoaşte acordul,considerînd B.ocupată de Ro,iar orice intervenţie a puterilor europene va fi catalogat ca act neamical faţă de Rus.