• Wed. Jul 10th, 2024

TrainingsNews

Jobs/ Internships/ Trainings

COMEDIA GREACA Arisofan

Feb 16, 2018
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Originile comediei grecesti trebuie cautate in farsele populare. Inca din vremuri stravechi, grupuri de comedianti colindau satele jucand scurte scenete, rudimentare ca structura, numite “mimi”. Mimul nu dezvolta o actiune propriu-zisa, ci se multumea doar sa  infatisese – sub forma unui dialog – simple scene din viata zilnica. Comediantii imitau cu umor persoane cunoscute, satirizau anumite apucaturi ale oamenilor si caracterizau diferite tipuri ca: betivul, lacomul, sarlatanul, naivul si asa mai departe. Glumele mimilor erau grosolane, bufoneriile istrionilor erau vulgare, dar farsele acestea erau foarte gustate de popor, pentru ca aveau un ritm vioi, intepaturi satirice bine plasate si un ton plin de naturalete. Comediografii greci ai secolului al V-lea discuta in piesele lor cele mai actuale probleme politice, sociale sau culturale, ataca anumite personalitati prin usturatoare ironii, ba chiar aduc pe scena personaje politice marcante. In acest secol Grecia cunoaste peste 40 de autori de comedii. Singurul de la care ne-au ramas opere integrale, in numar de 11, adica exact un sfert din cate a scris, este Aristofan (445-386 i.H.r).
Actiunea comediilor sale este foarte deslanata, capricios condusa, fara sa cunoasca nici o restrictie, nici o regula severa de compozitie. Spre deosebire de tragedie, scena comediei nu era unica, decorul era multiplu, actiunea se deplasa de la tara la oras, din lumea reala in lumea basmului, de pe pament in cer sau in infern. Coristii purtau si ei masti, ca actorii, adeseori fantastice, grotesti; astfel, in unele comedii ale lui Aristofan coristii erau costumati si mascati in chip de viespi, de pasari sau de broaste. Adeseori personajele erau alegorice, situatiile erau simbolice, dar adesea satirica la personajele reale si la situatiile contemporane era foarte vie, clara si permanenta. Psihologia personajelor sale e sumara, Aristofan nu creeaza “tipuri”, in schimb bogatia sa de amanunte asupra vietii timpului e uimitoare.
In afara de Shakespeare, nimeni nu l-a egalat vreodata pe Aristofan in felul sau genial in care a stiut sa imbine fantezia cu realul, alegoria cu satira si umorul cu poezia.
Aristofan se tragea dintr-o familie de tarani. Amanuntul acesta este important, pentru ca in comediile sale, Aristofan priveste toate problemele cu onestitatea si bunul simt al taranului, caruia chiar ii ia in mod deschis apararea. E adevarat ca simpatia sa pentru sclavi nu e declarata nicaieri. Dar Aristofan uraste profund pe cei care mint, inseala si aduc nenrociri poporului.
In comedia “Viespile”, atacul este indreptat impotriva metodelor de coruptie a poporului, prin institutia acelui tribunal popular devenit o simpla unealta in mana demagogilor. In comedia “Norii” sunt atacati sofistii, o alta categorie de inselatori, care , prin arta retoricii lor pompoase dar goale si a rationamentelor vicioase, induc in eroare justitia. Fantezia comediei “Pasarile”, cea mai poetica dintre operele lui Aristofan, inventeaza mizeriile, abuzurile si coruptia tuturor institutiilor ateniene. S-ar putea spune deci ca opera lui Aristofan este un spiritual, poetic.
A doua mare tema a comediei lui Aristofan este tema pacii. Interminabilul razboi peloponezian aducea din an in an tot mai multe nenorociri poporului. Armatele oligarhiei spartane pustiau satele si ogoarele, in toata tara bantuia o foamete cumplita, in timp ce molima ciumei facea ravagii inspaimantatoare, dar conducatorii Atenei tineau totusi sa continue razboiul. Impotriva tuturor acestor nenorocirilor razboiul scrie Aristofan comediile sale de mare efect asupra publicului: “Aharnienii”, “Pacea” si “Lisistrata”, pledoarii inflacarate pentru pace, exprimand puternic interesele taranimii si sentimentul popular pcifis. Si tocmai pentru ca dezbatea de pe pozitiile populare problemele cele mai importante ale societatii grecesti din acel tip, Aristofan reprezinta in modul cel mai stralucit, dar totodata si incheie marea epoca a comediei eline. Caci dupa el, “comedia noua” – ilustrata de Menandru – isi va restrange atentia la cazurile vietii familiale si personale, in felul acesta incetand de a mai fi o forta si o scoala de educatie cetateneasca
How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!