Cauza principala a razboiului a fost incapacitatea catorva mari puteri de a solutiona prin negocieri si acorduri conflictele lor de interese legate de stapanirea de colonii, de dominatie asupra marilor, de concurenta economica, sau altfel spus de hegemonia mondiala. Acesteia I s-a adaugat dorinta Frantei de a recupera provinciile Alsacia si Lorena, pierdute in favoare Germaniei in 1870-1871 si, totodata, de a-si recupera locul de prima mare putere continentala in apusul Europei. Au mai intervenit in balanta intentiile mereu prezente ale Rusiei de a-si extinde influenta in sudestul Europei si de a obtine controlul auspra stramtorilor Bosfor si Dardanele. Se mai pot mentiona, nu in ultimul rand, luptele nationale ale popoarelor din centrul si estul continentului, aflate sub dominatia imperiilor autro-ungar si otoman. Aceste popoare urmareau sa dobandeasca independenta si sa realizeze unitatea lor nationala.
Impartirea Europei in doua grupari, Tripla Alianta si Tripla Antanta, a amplificat contradictiile dintre marile puteri. Cauza imediata a razboiului a ramas atentatulde la Sarajevo.La 28 iunie 1914 aici a fost asasinat mostenitorul tronului austro-ungar, arhiducele Frantz Ferdinand de catre un grup de tineri sarbi care au recurs la acest gest pentru a protesta impotriva anexariide catre Austo-Ungaria a provinciilor Bosnia si Hertegovina (in octombrie 1908) considerate teritorii sarbesti din punct de vedere etnic si istoric. Guvernul sarb a fost facut raspunzator de catre Austro-Ungaria pentru atentat si a facut presiuni menite sa ofere un pretext pentru declansarea razboiului.
Declaratia de razboi facuta Serbiei de catre Austro-Ungaria la 28 iulie 1914 a dererminat Rusia sa-si mobilizeze trupele la granita Austriei si Germaniei la 29 iulie. Doua zile mai tarziu, Germania a cerut Frantei sa-si precizeze intentiile si totodata a trimis un avertisment categoric Rusiei sa inceteze mobilizarile. Cum Rusia nu a dat atentie avertismentului, la 1 august, Germania a declarat razboi Rusiei.
In ziua in care Germania si Rusia au intrat in razboi, a inceput mobilizarea trupelor franceze. Peste doua zile Germania a lansat un atac prin Belgia in directia Frantei. Anglia a declarat ca un tratat semnat in 1829 o oblige sa apere statul neutru al Belgiei, astfel ca, la 4 august a intrat in
razboi impotriva Germaniei. Planurile de razboi ale tuturor combatantilor anticipau victorii rapide, deci un razboi scurt de cateva saptamani. Din nefericire, previziunile lor nu au fost sortite sa se implineasca.
Cand Tripla Alianta si Antanta au dezlantuit razboiul, Italia a ramas la inceput neutra. Dar Germania si Austro-Ungaria si-au gasit alti aliati. In noiembrie 1914 li s-a alaturat Turcia. In anul urmator, Bulgaria s-a aliat cu Germania si Austro-Ungaria. Aceste patru tari, grupate la un loc in mijlocul continentului dispuneau de avantajul strategic de a-si putea coordona relative usor operatiunile militare.
Din punct de vedere militar Europa a fost impartita in trei fronturi:
1. Fontul de vest, unde armatele germane actionau impotriva trupelor franceze, engleze si belgiene;
2. Fontul de est, unde armata germana impreuna cu cea austroungara, lupta impotriva armatei ruse;
3. Frontul secundar, in Balcani, unde o parte din armata austroungara lupta impotriva sarbilor.
Dar, curand, razboiul s-a extins dincolo de granitele Europei. Urmarind cucerirea coloniilor germane din Oceanul Pacific, Japonia a gasit momentul favorabil si, la jumatatea lunii august 1914, a declarat razboi Germaniei. Ea a ocupat imediat baza militara maritima germana de la Kiao-ceau si concesiunile germane din China. La cateva saptamani dupa invazia Frantei, a devenit limpede ca ofensiva germana pe frontul de vest suferise un esec. Victoria de pe Marna dublata de succesul din jurul orasului Nancy au schimbat fata razboiului. Fortele masate pe frontul de vest s-au rezumat la un razboi de rutina, fara prea multe manevre si cu mari pierderi de vieti omenesti. A fost un razboi de uzura, de macinare a fortelor. Rolul principal a revenit aviatiei si artileriei. Ororile razboiului de transee au fost sporite si de utilizarea gazelor toxice.
Ofensiva ruseasca din Prusia orientala este oprita. Invingatori in bataliile de la Tannenberg (august 1914) si de la lacurile Mazuriene (septembrie 1914), germanii obliga armata tarista sa se retraga. La sfarsitul anului 1914 frontul se stabilizeaza aici.
Doua din cele mai importante batalii de pe frontul de vest ilustreaza natura si consecintele conflictului. Dupa un razboi greu si costisitor, purtat pe toata durata anului 1915 aproape fara nici o deplasare a liniilor frontului, in 1916, comandamentul german a decis initierea unui atac la Verdun, mai mult cu scopul de a ucide soldati francezi decat a crea o bresa. Atacurile, care durau de aproape un an, au adus in randul francezilor pierderi de aproximativ 350.000 vieti. Pierderile armatei germane s-au situate cam la aceeasi cifra.
In timp ce la Verdun se dadeau lupte crancene, Anglia a lansat o ofensiva pe raul Somme; 70.000 de militari britanici au murit aici, inainte ca vreunul din ei sa ajunga la liniile germane. In cele sase luni de campanie de pe Somme aliatii au pierdut peste 600.000 de oameni. Pierderile Germaniei s-au ridicat la aproape 700.000 de soldati.
Fortele combatante pe frontul din Balcani au fost trupele sirbe si austroungare. La sfirsitul anului 1914, prin intrarea Turciei alaturi de Puterile Centrale, frontul se va intinde pina in Caucaz si Palestina. Pe frontul de vest sa infruntat armata germana cu Belgia, Franta si Anglia. Succesele armatei germane au pus probleme serioase aliatilor. Parisul a fost salvat cu pretul a citeva sute de mii de morti. Pe frontul de est, in prima etapa, confruntarea a fost cistigata de armata rusa. Interventia armatei germane a salvat Austro-Ungaria de la un dezastru.
La inceputul razboiului, Italia, Romania, Bulgaria si Grecia s-au declarat neutre, asteptand momentul favorabil pentru a intra in razboi. Italia a incheiat cu Antanta un tratat si, in 1915, a declarat razboi Austro-Ungariei. Pentru aceasta, puterile Antantei i-au fagaduit o mare parte din Albania si largirea coloniilor in Africa. In mai 1915, armata germana, a rupt frontal rusesc in Galitia si armatele ruse au fost silite sa se retraga. Retragerea armatei ruse si razboiul de pozitii de pe frontul de vest, au creat pentru Puterile Centrale o situatie avantajoasa in Balcani. In vara anului 1915, Puterile Centrale au incheiat o alianta cu Bulgaria. In toamna aceluiasi an, armata
germana si austro-ungara, impreuna cu cea bulgara, au inceput ofensiva impotriva Serbiei. Armata sarba, cu toata darzenia si rezistenta sa, a fost silita sa se retraga.
Inca de la inceputul razboiului, Anglia a detinut suprematia pe mare si a folosit acest avantaj pentru a mentine blocada impotriva Puterilor Centrale. In cele din urma, lipsa de materii prime si de hrana a zadarnicit in mare masura efortul de razboi. Submarinele germane dominau adancurile, avand posibilitatea de a bloca Anglia, dar numai prin generalizarea atacului impotriva tuturor navelor, inclusiv a a tarilor neutre.
Anul 1916 este marcat la est de succesele rusilor in Balcani. Subpresiunea evenimentelor si a marilor puteri, dupa doi ani de neutralitate, Romania a intrat in razboi de partea Antantei. Acestea au fagaduit guvernului roman ajutor in unirea Transilvaniei cu Romania. Astfel, intrarea in razboi a armatelor romane coincidea cu dorinta maselor populare de a forma statul roman unitar si de a elibera Transilvania de sub stapanirea habsburgica.
La 15 august 1916, armata romana a trecut in Transilvania prin trecatorile Carpatilor. In scurt timp, armatele romane au izgonit armatele austro-ungare din Brasov, Fagaras, Sfantu Gheorghe si din alte localitati, ajungand pana in apropierea Sibiului si Sighisoarei. Germania si Austro-Ungaria au adus forte insemnate din Franta si din Italia pe frontul romanesc, iar Bulgaria si Turcia, in Dobrogea.
Atacata din nord si din sud, cu tot eroismul si darzenia soldatilor, in luptele din trecatorile Carpatilor, de la Jiu, Olt si Arges, armata romana a suferit grele infrangeri. In patru luni, cea mai mare parte a teritoriului romanesc (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), a cazut in mana dusmanului.
Armata s-a retras in Moldova, iar guvernul s-a stabilit la Iasi. Ofensiva germana a fost oprita pe linia Siretului. Intrarea Romaniei in razboi a usurat situatia armatelor franco-engleze pe frontul de vest.
Numit pe vremea sa «Marele razboi », primul razboi mondial a produs distrugeri imense si a cerut un sacrificiu uman de neinchipuit. La incheierea sa, imperii intregi se aflau in ruine, iar conditiile de pace impuse au dus la conflicte istorice viitoare.