Funcţia de informare.
„Rolul unui ziar este de a afla informaţia proaspătă despre chestiuni de interes public şi de a o transmite cititorilor cât mai repede şi cu cât mai multă acurateţe, în…
Funcţia de interpretare.
Jurnalismul de interpretare apare în SUA în anii 30, ca răspuns la nevoia de a pune în serii coerente faptele, evenimentele disparate, astfel încât să poată fi posibilă sesizarea tendinţelor.…
Funcţia de culturalizare (educativ-formativă).
Omul foloseşte azi mass-media nu numai pentru a afla „ştirile zilei”. Spre exemplu, televizorul, o dată pătruns în locuinţă, răspunde unui spectru mult mai larg de trebuinţe spirituale, el dimensionează…
Funcţia de divertisment.
Răspunzând dorinţei de relaxare a omului stresat de solicitările profesionale, dar şi setei de evadare într-un univers imaginar, funcţia de divertisment a invadat până într-atât conţinutul mass-media, încât tinde să…
Jurnalişti, colaboratori, animatori – o convieţuire tensionată.
O instituţie de presă înseamnă mai mult decât segmentul jurnalistic propriu-zis, de aceea numeroase dezbateri au avut ca obiect linia de demarcaţie, de data aceasta internă, dintre jurnalişti şi non-jurnalişti.…
Structura textului jurnalistic.
Structura textului jurnalistic constă în construcţia acestuia, realizată prin unitatea conţinutului şi a formei. Ea presupune integrarea (asamblarea) elementelor constitutive într-un tot închegat, unitar, coerent, înţeles ca sistem al relaţiilor…
Etapele principale ale conceperii şi elaborării unui text jurnalistic.
Aşadar, planificarea şi „construcţia” textului jurnalistic se desfăşoară în conformitate cu aşteptările publicului vizat, cu intenţia de a atrage şi de a menţine interesul acestuia. Să urmărim traseul „concepţie –…
Mass-media şi mediul politic. Modele (regimuri) de presă.
Se afirmă adesea că mass-media au trei funcţii: să informeze, să educe şi să distreze. Este puţin prea sumar. Mai ales la începutul secolului XXI. Mass-media, din ce în ce…
Conceptul de cultură de masă.
Mulţi teoreticieni consideră că prin fundamentele ei economice, prin conţinut şi estetică, prin formele de difuzare socială comunicarea de masă se dovedeşte a fi, în mod aproape evident, o dimensiune…
Încercare de abordare a funcţiilor mass media.
Au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăţi moderne în absenţa mass-media. Aceştia au recunoscut că, deşi critic al comunicării de masă, văzându-i acesteia numai neajunsurile,…
Funcţia de informare.
În vorbirea curent-lejeră, dar şi în multe cărţi de jurnalism, expresii precum “nevoia de informaţii” ori “necesitatea de a fi informat” nu par a pricinui vreun motiv de nelinişte sau…
Funcţia de corelare (interpretare).
Am ales pentru cea de-a doua funcţie a presei denumirea “de corelare” în onoarea politologului din S.U.A., Harold D. Laswell, cel care a fundamentat, în 1948, Teoria sociologică funcţionalistă. Acesta,…
Funcţia de comunicare (de “legătură”).
Funcţia de comunicare sau de “legătură” mai este numită şi funcţie de integrare socială, deoarece se crede că a comunica înseamnă implicit a integra. Într-unul din dialogurile sale, în Republica,…
Funcţia educativ-culturală.
În general, lumea intelectuală a acceptat că întreg comportamentul uman este ghidat de norme culturale, explicit dar, mai ales, implicit. Indivizii, care suportă efectele acestui “ghidaj”, nu-i pot conştientiza, cel…
Funcţia de divertisment.
Uriaşa dezvoltare a mediilor audiovizuale i-a condus pe unii cercetători la consideraţia că “rolul global al media se defineşte prin funcţia de transpunere a realului în spectacol, receptând mijloacele de…
Funcţia publicitară.
Până în prezent, n-am întâlnit în volumele de jurnalistică funcţia publicitară semnalizată de sine stătător, ci doar, cel mult, amintită în spaţiul dedicat funcţiei de informare. Probabil că se consideră…
Ce este discriminarea?
Discriminarea pe baza de rasa, culoare sau etnicitate (?discriminare rasiala?) reprezinta aproape intotdeauna o violare a drepturilor omului. In conformitate cu Conventia Internationala privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala…
Ambivalenţa şi ambiguitatea poziţiei României în Tratatul de la Varşovia.
Pol. de distantare a regim. comunist din Rom.de URSS ar fi fost, regizata de Kremlin pentru a induce in eroare Occidentul si a folosi Rom.pu a avea acces la tehnologia…
Atitudinea României faţă de evenimentele din Ungaria din 1956. Poziţie oficială şi opinii neoficiale.
În ţările cu regim comuniste, anul 1956 a fost character. prin mişcări anticom. de masă, c. m. import. fiind în Pol. şi Ung. Desfăşurarea evenim. din Ungaria a fost urmărită…
Căderea comunismului în Romania. Frontul Salvării Naţionale şi noile realităţi politice din România.
Rom. cunoscuse in anii 1947-1989, timp de patru decenii de la proclamarea republicii si cucerirea puterii de catre comunisti, o perioada grea, de regim totalitar aservit Moscovei. “Perestroika” – promovata…