Category: phd

Descartes

Opere: 1637: “Discurs asupra metodei” corespunde nevoilor noi intelectuale ale timpului, care este sătul de logica şi de ştiinţa aristotelică. 1641: “Meditaţiile metafizice” în latină; concepţia metafizică a lui Descartes.…

Cele Trei Filosofii

Dupa cele trei moduri de cunoastere si organizare a cunostintelor filosofice , vom deosebi trei filosofi in gandirea greceasca : filosofia teoretica , filosofia epistemica si filosofia sistematica . Separatia…

Ce este Filosofia ?

Imposibilitatea ganditorilor de a defini filosofia printr-o propozitie unica si completa ne conduce la mai multe presupuneri .Mai intai , am putea crede ca nu se stie ce este filosofia…

CARACTERUL

1. Latura relational-valorica a personalitatii In sens larg, caracterul este un mod de a fi, un asamblu de particularitati psihoindividuale ce apar ca trasaturi ale unui „portret” psihic global .…

Artificial Intelligence

As a theory in the philosophy of mind, artificial intelligence (or AI) is the view that human cognitive mental states can be duplicated in computing machinery. Accordingly, an intelligent system…

Aristotel

Două din cele mai cunoscute tratate ale sale, “Politica” şi “Etica Nicomahică”, aparţin domeniului practic al filozofiei. Lucrările nu sunt “practice”, în sensul că nu sunt manuale didactice. Din contră,…

Afectivitatea

Activitatea umana , in afara axei motivatie – scop , esentiala pentru buna ei desfasurare , trebuie sa dispuna si de un puternic support energetic . Cind ne intilnim cu…

Reglarea umorală a hemodinamicii

Catecolaminele La om medulosuprarenalele descarcă în circulaţie un amestec de catecolamine în care epinefrina reprezintă aproximativ 80% şi norepinefrina 20%. Obişnuit concentraţiile normale de catecolamine exercită influenţe minime asupra activităţii…

Eferenţa cardio-vasculară

Eferenţa parasimpatică Fibrele preganglionare, provenite din diverşi nuclei parasimpatici situaţi în trunchiul cerebral, intră în constituţia unor nervi cranieni şi, după ce fac sinapsă în ganglioni din învecinătatea organelor pe…

Centrii suprapontini

Cercetări experimentale au arătat că stimularea formaţiunii reticulate pontomezencefalice, în regiunea tegmentului mezencefalic şi a substanţei cenuşii periapeductale, produce unele modificări ale activităţii cardiovasculare. În general, se admite că zonele…

Centrii cardiovasculari

Centrii bulbopontini reprezintă zona principală unde sunt prelucrate informaţiile corelate cu activitatea reflexă cardiovasculară. În formaţia reticulată din porţiunea inferioară a trunchiului cerebral, mai exact în cele 2/3 superioare ale…

Chemoreceptorii

Intervin în special în reglarea şi adaptarea ventilaţiei pulmonare dar ca aceasta să fie eficientă este necesar să fie însoţită de modificări cardiovasculare. Chemoreceptorii periferici Sunt celule chemosensibile extrem de…

Aferenţele

 Specifice: -Parasimpatice -Simpatice  Nespecifice Aferenţele specifice transmit centrilor cardiovasonotori informaţii asupra variaţiilor parametrilor hemodinamici controlaţi ( presiune sanguină, presiuni parţiale ale gazelor respiratorii, reacţia sângelui, osmolaritate) care se…

Mecanismele extrinseci de reglare

Reglarea nervoasă – se realizează pe baza unor multiple mecanisme de feed-back care implică: · receptori · căi aferente · centri de comandă · căi eferente · efectori. -induse într-un…

Baroreceptorii

Baroreceptorii sinocarotidieni Sunt situaţi deasupra carotidei primitive, pe carotida internă se află o porţiune dilatată sub formă de bulb numit sinus carotidian. Sunt cei mai bine studiaţi deoarece sinusul carotidian…

Mecanisme intrinseci vasculare

Autoreglarea intrinsecă locală a vaselor sanguine, în special mici (cu celule de tip monounitar lipsite de inervaţie dar care generează la distensia mecanică potenţiale de acţiune ce difuzează apoi la…

Mecanismele intrinseci cardiace

Sunt demonstrate de faptul că inima scoasă din organism, deci lipsită de influenţe exterioare, continuă să se contracte şi chiar îşi poate adapta în anumite limite debitul prin modificări adecvate…

REGLAREA CORDULUI SI VASELOR

Intrarea în funcţiune a mecanismelor de reglare a cordului şi vaselor este declanşată de modificările de presiune din vasele mari şi cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecinţa unor modificări…