APPLY FOR THIS OPPORTUNITY!
Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know!
Share / Like / Tag a friend in a post or comment!
To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.
Determinarea autenticitatii unui inscris constituie o operatie efectuata curent de catre organele de urmarire penala, de catre instantele de judecata, de alte autoritati sau reprezentanti ai unor institutii publice sau private.
Frecvent, se solicits stabilirea autenticitatii documentelor sau buletinelor de identitate, a legitimatiilor de serviciu, a permiselor de acces Tn diverse locuri sau de exercitare a anumitor profesiuni, a actelor de stare civila, a adeverintelor, certi-ficatelor, documentelor contabile. La acestea se adauga documente cu caracter fiditciar, cum ar fi, de exemplu. moneda de hartie, diferite titluri, cecuri diverse, titluri de credit.
Principalele elemente comune avute in vedere la stabilirea autenticitatii unui inscris sau document sunt urmatoarele:
a. indeplinirea cerintelor legale privind forma si continutul actului scris, acesta trebuind sa fie datat, semnat, stampilat, inregistrat, eventual numerotat;
b. Aflarea actului in termeiul de valabilitate, care, in majoritatea situatiilor, este limitat la o anumita perioada de timp, specificata n document;
c. Corespondenta intre infatisarea persoanei si fotografia de pe legilimatie sau inscrisul pe care aceasta si-1 atribuie, precum si a corespondentei dintre datele
referiloare la identitatea persoanei mentionate In act si buletinul sau alt document cu care aceasta se legitimeaza.
referiloare la identitatea persoanei mentionate In act si buletinul sau alt document cu care aceasta se legitimeaza.
d. Existenta elementelor de protectie sau de securitate, destinate sa atcste autenticitatea unui document si saprevinci falsiftcarea sciu contrafacerea sa.
Principalele masuri de securitate destinate prevenirii falsificarii sau contrafacerii sunt :
a.Securitatea hartiei, realizata prin modificari ale compozifiei pastei hartiei si prin filigranare, denumita securitate pasiva, sau prin incorporarea in masa hartiei a unor fibre colorate, pastile fluorescente, tipice cecurilor de calatorie, ori a unor fire de securitate, inclusiv asigurarea unui fond de protectie, operatie denumita securitate activa.
b. Imprimarea de securitate, conceputa in functie de natura imprimarii (tipografica sau heliogravure) si prin grafica elementelor imprimate (linii, spirale,
volute), realizate intr-o forma deosebit de variata.
volute), realizate intr-o forma deosebit de variata.
c. Perfectionarea elementelor succesorii de identlficare.
Stabilirea vechimii unui inscris. Stabilirea vechimii se impune si atunci cand anumite parti din inscris sunt redactate in perioade diferite de timp, contrar aparentelor, multe dintre acestea fiind tipice pentru falsul prin adaugare de text. Astfel:
a. Neconcordanta dintre data pe care se pretinde ca o are documentul si vechimea
reala a inscrisului, cu alte cuvinte orice anacronism, dupa cum este denumit in mod
sugestiv in literatura de specialitate, desprins din studiul elementelor sus-mentionate, indica falsul .
reala a inscrisului, cu alte cuvinte orice anacronism, dupa cum este denumit in mod
sugestiv in literatura de specialitate, desprins din studiul elementelor sus-mentionate, indica falsul .
b. Vechimea unui inscris mai poate fi determinata si prin examinarea caracte-
risticilor hartiei si a gradului ei de tmbatranire.
risticilor hartiei si a gradului ei de tmbatranire.
c. in acelasi scop se procedeaza la examinarea cernelurilor, ele oferind posibilitatea stabilirii vechimii inscrisului, ca urmare a proceselor fizico-chimice pe care la parcurge.
d. Intersectarea trasaturiior de cerneala indica diferente de vechime.
e. Elemente de stabilire a vechimii ofera si tipul de instrument scriptural, folosit In
redactarea Inscrisului.
redactarea Inscrisului.
Caracteristicile de identificare a scrisului de mana Caracteristicile unui scris, pe baza carora este posibila identificarea persoanei scriptorului, sunt prezente mai ales in: limbajul specific scriptorului; modul de amplasare a textului; forma sau aspectul general al scrisului; particularitatile de constructie a semnelor grafice. Fara a pune in discutie aceste clasificari, cu atat mai mult cu cat ele privesc probleme de fond, consideram utile cateva precizari:
a.Termenul de caracteristica generala nu trebuie interpretat in sensul ca ar avea o
valoare de identificare mai redusa in comparatie cu caracteristicile speciale sau particulare, el definind aspectul general al unui scris, diferit de la o persoana la alta.
valoare de identificare mai redusa in comparatie cu caracteristicile speciale sau particulare, el definind aspectul general al unui scris, diferit de la o persoana la alta.
b. Termenul de element individual ar trebui evitat intrucat “individual” denu-
meste numai ceea ce este propriu unui singur individ, nemtalnit al altul, spre
deosebire de elementele caracteristice particulare sau speciale luate in ansamblul
lor, care individualizeaza un scris.
meste numai ceea ce este propriu unui singur individ, nemtalnit al altul, spre
deosebire de elementele caracteristice particulare sau speciale luate in ansamblul
lor, care individualizeaza un scris.
Caracteristicile exprimarii in scris. Particularitatile exprimarii in scris sau
caracteristicile continutului spiritual al textului, denumite in literatura de speciali
tate si “caracteristici ale scrierii” sunt elemente care nu fac parte efectiv din
categoria elementelor grafice de identificare, fiind de natura extragrafica.
caracteristicile continutului spiritual al textului, denumite in literatura de speciali
tate si “caracteristici ale scrierii” sunt elemente care nu fac parte efectiv din
categoria elementelor grafice de identificare, fiind de natura extragrafica.
Caracteristicile topografice ale scrisului. Acest gen de caracteristici
vizeaza modul de dispunere, de amplasare a unui text pe o coala de hartie sau pe un alt suport. El se afla la interferenta dintre caracteristicile de tip extragrafic si dominantele grafice si constau in:
vizeaza modul de dispunere, de amplasare a unui text pe o coala de hartie sau pe un alt suport. El se afla la interferenta dintre caracteristicile de tip extragrafic si dominantele grafice si constau in:
a. Marginea lasata de scriptor, care poate fi mare, mijlocie sau mica, lasata in
stanga, cat si in dreapta textului, regulata, serpuita, oblica etc;
stanga, cat si in dreapta textului, regulata, serpuita, oblica etc;
b. Marimea alineatelor apreciata potrivit acelorasi criterii, ca mare, mijlocie
sau mica, intalnindu-se situatii extreme, de genul lipsei alineatelor ori de incepere a
alineatului la o distanta foarte mare de marginea hartiei;
sau mica, intalnindu-se situatii extreme, de genul lipsei alineatelor ori de incepere a
alineatului la o distanta foarte mare de marginea hartiei;
c. Distanta dintre rdnduri, element specific pentru modul de spatiere a scrisului, care se interfereaza cu alte caracteristici generale ale scrierii, asa cum se va vedea mai jos;
d. Amplasarea diverselor mentiuni, cum ar fi semnatura, data, indicarea per
soanei careia i se adreseaza inscrisul s.a., acestea putandu-se situa, de pilda, la
stanga sau in central paginii, mai stis ori mai jos, in comparatie cu textul.
soanei careia i se adreseaza inscrisul s.a., acestea putandu-se situa, de pilda, la
stanga sau in central paginii, mai stis ori mai jos, in comparatie cu textul.
Caracteristicile generale (dominantele grafice) ale scrisului de mana.
Caracteristicile generale ale unui scris sunt relativ numeroase, ceea ce a deter-minat pe multi autori de specialitate sa procedeze la clasificari si subclasificari, majoritatea punand in evidenta urmatoarele caracteristici mai importante:
a. Gradul de evolutie a scrisului se numara printre cele mai importante caracte
ristici dominante de individualizare, incat, uneori, i se atribuie un loc aparte, de sine statator, in procesul de identiflcare.
ristici dominante de individualizare, incat, uneori, i se atribuie un loc aparte, de sine statator, in procesul de identiflcare.
b. Forma scrisului este determinate de gradul de evolutie, de modul de execu-
tare a literelor, atat in cazul scrisurilor cursive, cat §i in cazul scrisurilor de tipar.
c. Dimensiunea scrisului poate fi mare, mijlocie sau mica, dupa cum literele
depasesc 3mm, se situeaza intre 2-3mm si respectiv sunt mai mici de 2mm.
tare a literelor, atat in cazul scrisurilor cursive, cat §i in cazul scrisurilor de tipar.
c. Dimensiunea scrisului poate fi mare, mijlocie sau mica, dupa cum literele
depasesc 3mm, se situeaza intre 2-3mm si respectiv sunt mai mici de 2mm.
d. Inclinarea scrisului sau a literelor, raportate la unghiul pe care Tl face axa
longitudinala a unei litere cu linia de baza a randurilor.
longitudinala a unei litere cu linia de baza a randurilor.
e.Coeziunea sau continuitatea scrisului reprezinta gradul de legare a literelor
intr-un cuvant.
intr-un cuvant.
f. Viteza scrisului este determinate de rapiditatea grafica si apreciata dupa
simplificarea constructiei literelor, dupa gradul de legare a acestora, dupa “di-
latarea” cuvintelor, dupa prescurtari etc.
simplificarea constructiei literelor, dupa gradul de legare a acestora, dupa “di-
latarea” cuvintelor, dupa prescurtari etc.
g. Presiunea scrisului este una dintre caracteristicile cele mai semnificative in
scrisul unei persoane.
scrisul unei persoane.
h. Forma liniei de baza a randurilor este socotita nu numai o caracteristica generala ci si una topografica, inclusa de multi autori intr-o categorie mai cores-punzatoare, denumita oranduirea scrisului.
Caracteristici speciale de grafotehnica alaturi de directia miscarii se reflecta in:
– Modalitatea de incepere a executiei semnului grafic prin forma, pozitia
trasaturii sau apunctului incipient;
trasaturii sau apunctului incipient;
-Finalizarea semnului grafic prin terminatii scurte sau mari, dispuse diferit etc.;
– Legatura dintre grame, fie gramele unui semn grafic, fie mai multe semne Tntre ele, precum si dimensiunea acestora, respectiv a trasaturilor care ies din spatiul mediu al literelor;
-Modul de executare a depasantelor literelor b, d, f, g, q, p, t, a semnelor diacritice, a sedilelor,
-Miscarile de scriere in plan vertical pot fi de flexiune (de sus in jos) si de extensiune (de jos in sus), iar ccle in plan orizontal de abductie (de la stanga la dreapta) si de aductie (de la dreapta la stanga).
Pentru a intelege exact diversitatea de constructie a unui semn grafic, dam ca exemplu:
-Minuscula a se compune dintr-un oval si un picior (bastonada).
– Minuscula b este construita dintr-o depasanta in forma de bucla sau bastonada, cu ovalul finalizat cu o nodozitate sau un ochi caracteristic;
– Minuscula m se construieste cu arcadele rotunjite, ascutite sau Tnghirlandate;
-Minuscula r se executa dupa modelul caligrafic sau eel de tipar, cu sau fara nodozitate in partea superioara, cu plafonul drept, concav sau convex;
-Minuscula t se prezinta cu depasanta in bucla sau bastonada, cu bara dispusa in partea superioara, mediana sau inferioara, avand o lungime mare, mijlocie, mica.
Efectuarea expertizei grafoscopice. Expertiza grafted propriu-zisa, consa-crata individualizarii persoanei, parcurge fazele proprii oricarui proces de identificare criminalistics, asa cum au fost prezentate in capitolul al II-lea.
a. Cercetarea prealabila a materialelor, necesara cunoasterii obiectului exper
tizei si stabilirii calitatii si cantitatii modelelor de comparatie, urmata de analiza separata a scrisului in litigiu si a celor de referinta, prin care sunt puse in evident caracteristicile generate si particulare, urmarindu-se totodata daca nu este vorba de un fals prin imitare sau prin deghizare, inclusiv un fals prin alterarea mecanica sau chimica atextului.
tizei si stabilirii calitatii si cantitatii modelelor de comparatie, urmata de analiza separata a scrisului in litigiu si a celor de referinta, prin care sunt puse in evident caracteristicile generate si particulare, urmarindu-se totodata daca nu este vorba de un fals prin imitare sau prin deghizare, inclusiv un fals prin alterarea mecanica sau chimica atextului.
b. Examinarea comparative, etapa cea mai importanta, care conduce la stabili-
rea asemanarilor si, dupa caz, a deosebirilor dintre scrisul in litigiu si eel de compCercetarea falsului prin inlaturarea de text Inlaturarea sau .stergerea de text reprezinta o modalitate de falsificare intalnita frecvent in practica judiciara, penala si civila, ea realizandu-se pe cale mecanica sau chimica, fiind deseori urmata de adaugarea altui text, situatie in care ne aflam in prezenta unui fals prin substitute1.
rea asemanarilor si, dupa caz, a deosebirilor dintre scrisul in litigiu si eel de compCercetarea falsului prin inlaturarea de text Inlaturarea sau .stergerea de text reprezinta o modalitate de falsificare intalnita frecvent in practica judiciara, penala si civila, ea realizandu-se pe cale mecanica sau chimica, fiind deseori urmata de adaugarea altui text, situatie in care ne aflam in prezenta unui fals prin substitute1.
Cercetarea inlaturarii propriu-zise are de solutionat o serie de probleme privind in special modul in care s-a operat”. Astfel:
a. Inlaturarea mecanica, efectuata prin rdzuirea textului cu o lama, un ac ori
un alt o^biect ascutit sau prin radierea sa cu o guma, cu miez de paine s.a.
un alt o^biect ascutit sau prin radierea sa cu o guma, cu miez de paine s.a.
b. Inlaturarea chimica, prin corodarea sau spalarea cu anumite substante chimice a unui text, in intregime sau numai partial, avand ca rezultat decolorarea sa si, uneori, cliiar inlaturarea definitiva a textului.
c. Acoperirea unui text ori a unor semne grafice prin hasurarea ori prin patarea
cu diverse substante de scriere ori de alta natura este o forma aparte a acestei
modalitati de falsificarii.
cu diverse substante de scriere ori de alta natura este o forma aparte a acestei
modalitati de falsificarii.
Cercetarea falsului prin adaugare de text
Falsul prin adaugare de text, ca si prin inlaturare, este, de regula, tipic pentru falsurile partiale. Aceasta categorie de fals poate fi executata prin simpla modi-ficare a unei litere sau cifre (8 din 3, 9 sau 6 din 0 etc.), din adaugari de cifre, de cuvinte, ajungandu-se la randuri Tntregi.
Dintre variantele falsificarii prin adaugare de text frecventa este si aceea a transferului de litere, cuvinte sau cifre, eventual randuri intregi, dupa un inscris autentic. Practic, in aceste situatii ne aflam in fata unei copieri, de care ne vom ocupa in paragraful urmator.
Falsul prin adaugare de text poate fi efectuat atat de persoana care a intocmit initial inscrisul, ori de catre alta persoana, falsificatorul apeland la un instrument scriptural similar celui folosit initial sau la altul, precum si la unele cemeluri ase-manatoare sau diferite.
Cercetarea caracteristicilor grafice. Printre elementele grafice de natura sa indice falsul prin adaugare de text, se numara:
a. Ingramadirea ori prescurtarea nefireasca a cuvintelor din textul in litigiu, separarea lor incorecta.
b. Micsorarea distantei dintre randuri, insotita si de reducerea dimensiunii literelor pentru a incapea intre randuri.
c. Modificarea sau orientarea diferita a liniei de baza a randuri lor, raportata la
randurile exterioare.
randurile exterioare.
How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter
!-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!